Acasă »

Prezentarea raportului cu tema: Capacitatea de folosință

ASOCIAŢIA OBŞTEASCĂ

UNIUNEA JURIŞTILOR DIN MOLDOVA                                                                                                                        

Vineri, 23 Septembrie, ora 17.30, în bir.312

a avut loc:

Prezentarea raportului cu tema: Capacitatea de folosință

Raportor : Ana-Maria Nistor, student anul II, USM

În cadrul orei am discutat despre caracterele capacității civile, cît și am analizat cum legislația tratează acest subiect. De menționat că în prezent ședințele Consiliului Științific Studențesc a UJM au devenit și mai interesante datorită participării active a d-nului Volcinschi Victor  și a d-nului Tarpalan Artur.

Un scurt rezumat al celor discutate în cadrul ședinței urmează a fi prezentate:

CAPACITATEA DE FOLOSINȚĂ  reprezintă o latură a capacitații juridice civile. Conform art.18 alin.(1) CC  al RM :”Capacitate de a avea drepturi si obligații civile (capacitate de folosință) se recunoaște în egală măsură tuturor persoanelor fizice “. Importanța capacității de folosință este urmatoarea: numai prin capacitatea de folosință persoana poate dobîndi drepturi și își poate asuma obligații concrete.

CAPACITATEA DE FOLOSINȚĂ apare odată cu nașterea și încetează odată cu moartea (art 18 alin. (2) CC al RM). Ea este definită prin intermediul următoarelor caractere specifice:

-Legalitatea

-Generalitatea

-Egalitate și Universalitatea

-Inalienabilitatea

-Intangibilitatea

Legalitate constituie caracterul ce descoperă izvorul capacității de folosință și exprimă ideea că această instituție juridică în întregime constituie creația legiuitorului. Acest caracter este consfințit în art.15 din Constituție RM și art. 18 CC al RM precum și art. 6 din Pactul Internațional privind drepturile civile și politice.

În literatura de specialitate există diferite opinii asupra acestui caracter. Astfel autorul S.M.Korneev,O.A Krasavcikov, E. Abasin și N.G. Alexandrov afirmă idea că capacitatea de folosință nu este o caliatate naturală a individului ci reprezintă o caliatate care este acordată persoanei fizice prin lege. Însa doctrinara  A. M. Neceaeva neagă aceasta poziție menționînd că capacitatea de folosință este aptitudinea, capacitatea de avea drepturi, iar orice capacitate prin sine însăși reprezintă o stare a omului. Domnul profesor și doctrinarul V.Volcinschi  a concluzionat că caracterul legalității constituie un element important pentru definirea capacitații de folosință și în pofida faptului că întreaga legislație, atît națională cît și internațională prevede expres că capacitatea de folosință apare odată cu nașterea , totuși aceasta este reglementată prin raportul ce există între persoana umană și stat.

Generalitatea capacității de folosință a persoanei fizice exprimă caracterul abstract și atotcuprinzător al posibilității omului de a avea drepturi și obligații civile art. 18 alin. (2) CC al RM.

Egalitatea  capacitatea de folosință  a persoanelor fizice se bazează pe principiul egalității în fața legii civile . Acest caracter reiese atît din normele constituționale cît și din prevederile art.18 alin.(1) din C.C. conform căruia: ”capacitatea de avea drepturi și obligații  civile se recunoaște în egală masură tuturor persoanelor fizice”.

Inalienabilitatea  se manifestă prin faptul că însăși persoanele fizice nu pot și nu au dreptul de a refuza , de a ceda, transmite posibilitatea generală de a avea drepturi și obligațiuni.

Intangibilitatea exprimă caracterul capacității de folosință  a persoanei fizice de a nu i se putea aduce îngradiri decît în cazul și în condițiile prevăzute de lege (art.23 alin.(3)). Aici apare o mare neclaritate și anume posibilitatea de a confunda limitarea de capacitate de folosință cu acelei de exercițiu. Doctrinarul V.Volcinschi și D. Țurcan s-au referit mai detaliat la această problemă într-un articol publicat în Revista Națională de drept 2006 , nr. 3, aducînd argumente  întemeiate că în toate cazurile de îngradire a capacității de folosință sancționarea are la baza o faptă ilicită savîrșită de către persoana în cauză și poate fi aplicată doar asupra aceluia care a obținut deja capacitate de exercițiu sau a obținut-o în masura suficientă de a fi capabil de a purta răspundere juridica pentru asemenea fapte.

În concluzie, autorii V.Volcinschi  și D . Țurcan consideră că ar fi oportună o modificare a legislației care ar face posibilă obținerea intangibilității  absolute .

Astfel prevederile de la alin. (2) și (3) ale art. 23 CC RM ar trebui redactate asfel:

“(2) Persoana fizică nu poate fi lipsită de capacitatea de folosință sau limitată în ea .

  (3) Nimeni nu poate fi limitat în capacitate de exercițiu , decat în cazul și în modul prevăzut de lege.”


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *