Acasă »

Prezentarea raportului cu tema: Modalitățile de stingere a obligațiilor

 

    ASOCIAŢIA OBŞTEASCĂ

   UNIUNEA JURIŞTILOR DIN MOLDOVA

Vineri, 2 decembrie, ora 17:30, în biroul 103, a avut loc prezentarea raportului cu tema: Modalitățile de stingere a obligațiilor

Raportor: Grejdieru Aurelia, studentă anul III, USM

Tema abordată este foarte complexă și necesită foarte mult timp pentru a fi elucidată în totalitate, din aceste considerente în cadrul ședinței din data de 2 decembrie, împreună cu colegii am analizat cîteva aspecte fundamentale despre modalitățile de stingere a obligațiilor. În ceea ce urmează vom prezenta un scurt rezumat a informației discutate.

Prin stingerea obligațiilor înțelegem încetarea raporturilor juridice dintre subiectele acestora care pierd drepturile și obligațiile subiective ce rezultă din conținutul raportului obligațional.

Efectele stingerii obligațiilor sînt prevăzute la art.642 Cod Civil:

1.Prin stingerea obligațiilor, încetează raporturile juridice dintre părți, în parte ce se referă la obligația stinsă.

2.Dacă obligația este stinsă, debitorul nu este obligat să plătească dobîndă și penalitățile  ori să repare prejudiciul.

Obligația se stinge odată ce a fost executată în natură sau prin echivalent, direct sau indirect, voluntar sau silit.

Modurile de stigere a obligațiilor sînt prevăzutela CapitolulVIICod Civil și sînt următoarele:

-executarea;

-consemnarea;

-compensarea;

-confuziunea;

-remiterea de datorie;

-imposibilitatea fortuită de executare;

-novație;

-decesul persoanei fizice sau lichidarea persoanei juridice.

În afară de aceste moduri de stingere a obligațiilor, obligațiile se pot stinge și prin alte instituții cum ar fi:

-prescripția extinctivă, prin care legea stabilește o durată limită de valabilitate a raporturilor juridice obligaționale, în interiorul cărora creditorul are posibilitatea valorificării pe calea constrîngerii de stat a drepturilor sale subiective.

-alte instituții ar mai fi în cazul nulității sau rezoluțiunii, acestea fiind indirecte. Astfel prin efectul lor duc la disființarea retroactivă a raportului juridic. În cazul dat se stinge dreptul la acțiune în sens material, însă nu și dreptul de creanță sau obligație.

 Clasificarea modurilor de stingere a obligațiilor poate fi făcută în funcție de 2 criterii:

a)după rolul voinței parților la încetarea raportului obligațional se disting:

-modurile voluntare de stingere a obligațiilor care implică manifestare voinței parților (remiterea de datorie, compensarea)

-modurile de stingere a obligațiilor care produc efecte indiferent de voința parților (confuziunea sau imposibilitatea fortuită de executare)

b)în funcție de criteriul realizării sau nerealizării creanței creditorului distingem:

-moduri de stingere a obligațiilor care duc la realizarea creanței creditorului (executarea obligațiilor, confuziunea, compensarea)

-moduri de stingere a obligațiilor care nu duc la realizarea creanței creditorului (remiterea de datorie, imposibilitatea fortuită de executare).

 Executarea obligațiilor– acțiunile pe care debitorul trebuie să le săvîrșească în vederea satisfacerii creanței creditorului.Principiul executării în natură a obligațiilor desemnează îndeplinirea obligațiilor în natura ei specifică, adică realizarea prestației stabilite de către părți. Părțile sînt ținute să execute prestația la care s-au obligat, neputîndu-se libera prin plata unui echivalent bănesc. Executarea obligațiilor poate fi directă sau în natură și indirectă sau prin echivalent. Conform art.643, alin. 2, obligația se poate stinge și în cazul în care creditorul acceptă o altă executare în locul celei datorate. Modul de stingere este unul indirect sau prin echivalent, și este denumit – darea în plată. În cazul dării în plată este important ca creditorul și debitorul să fi convenit asupra acestui mod de stingere a obligațiilor în momentul executării raportului juridic obligațional, și nu în cazul contractării.

Consemnarea – este un mijloc juridic aflat la dispoziția debitorului pentru a se elibera de datorie în cazul în care creditorul refuză să primească prestația fără temei legal sau dacă pentru executarea prestației se cere o acțiune din partea creditorului, iar el nu efectuează aceasta acțiune. La acest mijloc de stingere a obligațiilor se poate recurge și atunci cînd debitorul din motive neinputabile lui nu cunoaște identitatea sau domiciliul creditorului.

Compensația – modul de stingere a obligațiilor care constă în stingerea a două obligații reciproce pînă la concurența celei mai mici dintre ele.Compensația presupune existența a două raporturi juridice obligaționale distincte, în cadrul cărora aceleași persoane sunt creditor și debitor, una fața de cealaltă.

Confuziunea – întrunirea în aceeiași persoană atît a calității de debitor cît și a celei de creditor în cadrul aceluiași raport juridic obligațional.

Referitor la novație,  în legislația noastră se atestă ca fiind un mijloc de stingere a obligațiilor, ceea ce diferă de legislația României.

Conform noului Cod Civil român, adoptat în octombrie 2011, titlul VI – transmisiunea și transfomarea obligațiilor, cuprinde: cesiune de creanță, subrogația, preluarea datoriei, novația. În titlul VII – stingerea obligațiilor, cuprinde: compensația, confuziunea, remiterea de datorie, imposibilitatea fortuită de executare. Deci observăm, că novația în cadrul legislației române, este expusă în cadrul transmisiunii și transformării obligațiilor și nu în cadrul modalităților de stingere a obligațiilor.


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *