Acasă »

Prezentarea raportului cu tema: Nulitatea actului juridic civil

ASOCIAŢIA OBŞTEASCĂ

UNIUNEA JURIŞTILOR DIN MOLDOVA

Vineri, 10 februarie 2012, ora 17.30, în bir. 103, a avut loc prezentarea raportului cu tema:  ,,Nulitatea actului juridic civil”

Raportor: Vladimir Palamarciuc, Președintele Consiliului Științific de Tineret al UJM

Cele mai importante aspecte discutate:

 Nulitatea actelor juridice civile este o instituție juridico-civilă, care presupune o sancțiune juridică a cărei aplicare duce la lipsirea de efecte juridice a actului încheiat.

În legislație și în literatura de specialitate nulitatea este clasificată în nulitate relativă și nulitate absolută (art.216 Cod civil); nulitate totală și nulitate parțială.

Nulitatea urmează a fi distinsă de alte instituții juridice civile cum ar fi rezoluțiunea, rezilierea, caducitatea, reducțiunea.

Principalele efecte ale nulității actului juridic civil reglementate în Codul civil al RM sunt:

  1. Încetarea cu efect retroactiv a actului juridic de a produce efecte juridice.
  2. Restituția bilaterală a prestațiilor executate prin actul juridic nul (restitutio in integrum).


Aceste efecte sunt reglementate de art.219 Cod civil. Totodată trebuie de menționat că dacă din conţinutul său rezultă că poate înceta numai pentru viitor, actul juridic nu va produce efecte pentru viitor. Aceasta regula operează în cazul contractelor cu executare succesivă, atunci cînd prestația unei părți nu poate fi restituită.

Analiza efectelor nulitații actelor juridice civile se corelează cu necesitatea distingerii efectului de nulitate fața de raportul juridic izvorît din actul juridic, precum și fața de actul juridic caracterizat ca fapt juridic. Așadar, nulitatea desființează raportul juridic apărut în urma încheierii actului juridic, dar nulitatea nu poate desființa existența actului juridic caraterizat ca fapt juridic. Astfel, efectele nulității se refera anume la raportul juridic, dar față de situația de existența a unui fapt juridic nulitatea nu produce efectele mentionațe, deoarece nimeni nu poate să nege ca a avut loc întocmirea/încheierea actului juridic civil. Aceasta distincție face explicabilă producerea de efecte juridice distincte a actului juridic caracterizat ca fapt juridic. Spre exemplu posibilitatea de a cere repararea prejudiciului cauzat prin nulitatea actului juridic civil (vezi art.219 alin.3, art.227 alin.5 Cod civil).

La fel este necesar de a face distincție între nulitatea actului juridic civil și neîncheierea actului juridic civil. În acest sens reieșind din prevederile art.679 Cod civil un contract nu se considera încheiat daca părţile nu au ajuns la un acord privind toate clauzele lui esenţiale. Prin urmare, nulitatea presupune ca actul juridic există, dar el este afectat de viciul nulității, dar în cazul neîncheierii actului juridic civil se consideră că actul juridic nici nu există.

În concluzie aș dori să menționez că instituția nulității actului juridic civil este o instituție complexă, care necesită abordare teoretică profundă și calificarea corectă în procesul de aplicare a normelor juridice în practică.

Mulțumim tuturor membrilor Consiliului Științific de Tineret al Uniunii Juriștilor din Moldova pentru participarea activa în cadrul discuției științifice abordate. În mod special mulțumim cadrelor didactice a căror susținere științifică permanentă o avem în cadrul întîlnirilor noastre: Victor Volcinschi, dr.hab.dr, prof.univ.; Artur Tarlapan, doctorand, lector universitar.


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *