Acasă »

Prezentarea raportului cu tema: Aspecte Generale privind Protecția Proprietății prin prisma Protocolului Adițional Nr.1, art.1 CEDO

 

 

ASOCIAŢIA OBŞTEASCĂ 

UNIUNEA JURIŞTILOR DIN MOLDOVA

Vineri, 2 februarie, ora 17.30, în bir.103 a avut loc prezentarea raportului cu tema: Aspecte Generale privind Protecția Proprietății prin prisma Protocolului Adițional Nr.1, art.1 CEDO

Raportor: Vladimir Palamarciuc, Președintele Consiliului Științific de Tineret al UJM

Protecția proprietății nu a fost obiectul de reglementare de origine a Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului. Protocolul nr.1 a fost adoptat la 20 martie 1952 la Paris. Art.1 al acestui Protocol adițional prevede:

„Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.

Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului Statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare reglementării folosirii bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii. ”            

Conform jurisprudenţei Curţii, „articolul 1 al Protocolului nr. 1 cuprinde trei reguli distincte: prima regulă, prevăzută în prima propoziţie a primului paragraf, este de natură generală şi enunţă principiul respectării bunurilor; a doua regulă, conţinută în a doua propoziţie a primului paragraf, se referă la lipsirea de proprietate  şi o supune unor  anumite condiţii; a treia regulă, prevăzută în al doilea paragraf, recunoaşte că Statele Contractante sunt în drept, inter alia, să reglementeze folosinţa bunurilor conform interesului general.

Totuşi, cele trei reguli nu sunt distincte, în sensul că nu au vreo legătură între ele. A doua şi a treia regulă se referă la situaţiile specifice de ingerinţă în dreptul la protecţia proprietăţii şi, prin urmare, ar trebui interpretate în lumina principiului general enunţat în prima regulă” (a se vedea,  printre altele, cauza Dacia SRL c. RM; James și alții v. United Kingdom; Broniowski v. Poland.).

Includerea prevederilor privind protecția proprietății fost obiectul unor discuții între participanții care au adoptat Convenția.

Unul dintre aspectele discutate a fost noțiunea de exprimare a conceptului de protecție a proprietății. Dupa cum se cunoaște dreptul de proprietate în forma sa clasică se rezuma la cele trei atribute (posesiunea, folosința și dispunerea de bun), ceea ce este caracteristic sistemului de drept continental. Totodată în sistemul de drept anglo-saxon formele de materializare a dreptului de proprietate pot ajunge la 10-12 (chiar și arenda terenului putind fi calificată ca drept de proprietate).

Un consens de exprimare a conceptului a fost noțiunea de “bun”  utilizată în art.1 al Protocolului 1. Raportată la conceptul corespondent din legislația internă a statelor această noțiune poate avea sens diferit de cel al CEDO (ex. art.285 Cod civil al RM).

Prin jurisprudența Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului s-a statuat ca noțiunea de “bun” in sensul CEDO este o noțiune autonomă (vezi cauza Marcks v. Belgia). Prin urmare aceasta include drepturile reale (drept de proprietate, uzufruct, servitute, superficie, emfitioza), drepturile ce reies din politica socială a statului (dreptul la pensie, îndemnizații sociale etc.), licența, dreptul de exercitare a unei profesii (daca este legată de un interes economic), dreptul patrimonial care reiese dintr-o hotărîre judecătorească definitivă și irevocabilă.  Unele interese economice pe care le are o persoana trebuie să aibă la baza o speranță legitimă în posibilitatea de valorificarea a acestuia – pentru a putea fi calificată drept bun în sensul Convenției (vezi Cauza Iatridis vs.Grecia).

Concluzia la care am ajuns dupa studierea tematicii respective este că conceptul de bun a fost extins și explorat prin jurisprudența Curții, la moment fiind materializat prin cuprinderea cît mai largă a relațiilor patrimoniale existente în societate, cu scopul de a da mai mare protecție pentru apărarea dreptului omului la proprietate.

 

Multumim tuturor participanților pentru implicare activă în discuțiile științifice în tematica abordată.


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *